Cetățenia spaniolă pentru români: condiții, examene și ce se întâmplă cu cea română

Un cetățean român poate cere cetățenia spaniolă după 10 ani de rezidență legală și continuă în Spania, sau după doar 1 an dacă, de exemplu, e căsătorit de un an cu un cetățean spaniol ori s-a născut în Spania, cu bună conduită civică și integrare dovedită, plus examenele DELE A2 și CCSE. Legea spaniolă îți cere să declari că renunți la cetățenia română, pentru că România nu e printre țările cu regim special. Asta nu înseamnă automat că o pierzi: România o consideră pierdută doar dacă tu ceri separat renunțarea acolo și autoritatea română o aprobă. Această ultimă parte are consecințe reale și merită confirmată cu un avocat înainte de a depune cererea.

• Rezidență legală de 10 ani, termenul general (Codul Civil, art. 22.1). Termenul de 2 ani e doar pentru cetățenii de origine ai țărilor din America Latină, Andorra, Filipine, Guineea Ecuatorială sau Portugalia și pentru sefarzi, iar cel de 5 ani pentru refugiați; România nu e pe listă.
• Ajunge 1 an de rezidență (art. 22.2), și pentru români, dacă: te-ai născut în Spania; la data cererii ești căsătorit de cel puțin un an cu un cetățean spaniol și nu sunteți separați legal sau de fapt; ești văduv sau văduvă de cetățean spaniol și nu erați separați la deces; te-ai născut în afara Spaniei dintr-un părinte sau bunic care a fost spaniol de origine; ai fost doi ani la rând sub tutela, curatela sau ocrotirea unui cetățean sau a unei instituții spaniole.
• Rezidența trebuie să fie legală, continuă și imediat anterioară cererii (art. 22.3).
• Trebuie să dovedești, în dosarul de la Registrul Civil, bună conduită civică și un grad suficient de integrare în societatea spaniolă (art. 22.4).

1. Acumulezi anii de rezidență legală și continuă: 10, sau 1 în cazurile de mai sus.
2. Dai examenul DELE A2 (sau un nivel superior de spaniolă) la Institutul Cervantes.
3. Dai proba CCSE, tot la Institutul Cervantes: cunoștințe constituționale și socioculturale ale Spaniei.
4. Depui cererea online, pe sede.mjusticia.gob.es, cu semnătura electronică prin aplicația AutoFirma.
5. Aștepți rezoluția. Legea îi dă administrației un an ca să răspundă; dacă trece anul fără răspuns, cererea se consideră respinsă (silențiu administrativ negativ).
6. Dacă e aprobată, juri sau promiți credință Regelui și supunere față de Constituție și legi.
7. Cetățenia se înscrie în Registrul Civil spaniol.

Renunțarea la cetățenia română

Codul Civil spaniol (art. 23) cere, pentru orice dobândire de cetățenie prin reședință, ca persoana să declare că renunță la cetățenia anterioară. Sunt scutite de această cerință doar persoanele din țările enumerate la art. 24.1: state din America Latină, Andorra, Filipine, Guineea Ecuatorială, Portugalia, plus sefarzii de origine spaniolă. România nu apare pe listă, deci un cetățean român care se naturalizează spaniol trebuie să declare renunțarea la cetățenia română ca parte a dosarului.

Această declarație, făcută în Spania, nu îți scoate automat cetățenia română. Legea 21/1991 a cetățeniei române spune că pierderea prin renunțare are loc la data la care Autoritatea Națională pentru Cetățenie emite certificatul de renunțare (art. 28), și că renunțarea se aprobă doar dacă persoana are peste 18 ani, nu are dosar penal deschis sau pedeapsă de executat, nu are datorii către statul român și nu e cetățeanul unui stat aflat în război cu România (art. 27). Cu alte cuvinte, declarația din Spania și pierderea efectivă a cetățeniei române în România sunt două proceduri separate, în două țări diferite.

Spania negociază de ani buni cu România un convenio de dublă cetățenie, dar la data de azi acest convenio nu există: România nu figurează în lista de excepții a art. 24.1 din Codul Civil. Ce înseamnă exact acest lucru pentru situația ta concretă, mai ales dacă nu duci procedura de renunțare și în România, trebuie confirmat cu un avocat înainte să depui cererea.

• Pașaportul românesc valabil și, după caz, cartea de rezidență spaniolă.
• Dovada anilor de rezidență legală și continuă (istoricul de rezidență, cerut de obicei direct de administrație prin verificare internă) și, dacă ceri pe termenul de 1 an, actul care te încadrează în caz (de exemplu, certificatul de căsătorie).
• Certificatele DELE A2 și CCSE.
• Cazier judiciar spaniol și, de obicei, românesc.
• Certificatul de naștere, tradus și apostilat, dacă se cere.
• Justificativul de plată al taxei model 790, cod 026.

Depunerea online rămâne deschisă doar 2 luni de la crearea cererii: dacă nu o semnezi și trimiți în acest interval, se șterge automat. Odată depusă, administrația are un an legal ca să rezolve dosarul, cu silențiu administrativ negativ dacă trece termenul fără răspuns; timpii reali pot fi diferiți, așa că verifică starea dosarului direct pe sede.mjusticia.gob.es.

• Taxa model 790, cod 026: aproximativ 104,05 € (2026); confirmă suma exactă pe sede.mjusticia.gob.es înainte de plată, pentru că pagina cu formularul nu afișează cifra direct în text.
• Proba CCSE: 85 € (2026), plătibilă online, valabilă 4 ani de la data promovării.
• Examenul DELE A2 are propria taxă, stabilită de Institutul Cervantes și variabilă după centrul de examinare; verific-o direct pe pagina examenului.

• Să aștepți 10 ani când ești căsătorit de un an cu un cetățean spaniol sau te-ai născut în Spania: îți ajunge 1 an de rezidență.
• Să crezi că declarația de renunțare făcută în Spania îți scoate automat cetățenia română.
• Să lași cererea online necompletată mai mult de 2 luni și să o pierzi.
• Să presupui că există deja un convenio de dublă cetățenie cu România.

• BOE, Código Civil, articolele 21 la 24
• BOE, Real Decreto 1004/2015, procedura de dobândire a cetățeniei prin rezidență
• Sede electrónica, Ministerul Justiției, cererea de cetățenie spaniolă prin rezidență
• Institutul Cervantes, întrebări frecvente despre proba CCSE
• Institutul Cervantes, examenele DELE
• Portal Legislativ, Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române